Conform Agerpres: Seceta pedologică severă din această vară a lovit puternic județul Timiș, provocând pierderi între 30% și 100% la culturile agricole, atât cele de toamnă, cât și cele de primăvară. Directorul Direcției Agricole a Județului (DAJ), Codruț Călin Ancheș, a declarat pentru AGERPRES că atât porumbul, floarea-soarelui, cât și soia prezintă semne vizibile de arsură din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Impactul secetei asupra culturilor
Situația actuală este considerată mai dramatică decât cea din anul precedent, când județul s-a confruntat, de asemenea, cu secetă pedologică. Culturile însămânțate în toamnă, care au beneficiat inițial de umiditatea din iarnă și primăvară, au înregistrat acum pierderi de aproximativ 50% din cauza secetei prelungite din ultimele trei luni.
Conform datelor centralizate de inginerul agronom Alin Nastasă din cadrul DAJ Timiș, la orzul de toamnă, din cele 490 de hectare însămânțate, 229 de hectare au fost declarate calamitate. Pentru grâul comun de toamnă, din cele 5.033 de hectare cultivate, 2.478 de hectare au suferit pagube. Rapița de toamnă, pe o suprafață declarată de 1.907 hectare, are acum 726 de hectare calamitate, iar din cele 300 de hectare de lucernă, 109 au fost afectate.
Evaluarea pagubelor la culturile de primăvară
Procesul de evaluare a pagubelor pentru culturile de primăvară este în plină desfășurare, echipele de constatare deplasându-se zilnic pe teren. Conform Administrației Naționale de Meteorologie – Serviciul Agrometeorologic, județul Timiș se confruntă cu un deficit de umiditate în sol, situându-se în zona de secetă pedologică puternică. Anul trecut, în aceeași perioadă, DAJ Timiș raporta calamități între 40% și 70% la culturile de primăvară, în special la porumb și floarea-soarelui. Culturile de porumb prezentau talie redusă și știuleți neformați, iar temperaturile ridicate din iulie au împiedicat procesul de polenizare, rezultând în boabe puține chiar și pe știuleții formați.
Secetă hidrologică și deficit de apă
Pe lângă impactul asupra agriculturii, temperaturile extrem de ridicate și lipsa precipitațiilor au dus la o scădere semnificativă a debitelor cursurilor de apă din Spațiul Hidrografic Banat. Administrația Bazinală de Apă (ABA) Banat se confruntă cu o secetă hidrologică importantă, debitele scăzând sub 30% din normalul perioadei. Lipsa precipitațiilor a redus și rezervele de apă din pânza freatică, crescând riscul de secare a puțurilor și fântânilor. Primele sectoare afectate de secetă au apărut în zona de câmpie, pe afluenții mici și pe râuri cu suprafețe de recepție mai mari, precum Moravița și Bega Veche. În prezent, 16 stații hidrometrice raportează fenomene de secare sau băltire, reprezentând 20% din totalul stațiilor monitorizate de ABA Banat. Sectoarele afectate includ râul Timiș (patru secțiuni), Bega (două secțiuni), Bega Veche (trei secțiuni), Bârzava (două secțiuni), Moravița (două secțiuni) și Caraș (trei secțiuni).
Sursa: Agerpres
