Conform Digi24: Nave de război naziste, scufundate în Dunăre în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au început să iasă la suprafață pe măsură ce nivelul fluviului a atins minime istorice din cauza secetei prelungite din Europa. Multiple carene ruginite și epave metalice, odinioară parte a flotei germane din Marea Neagră, sunt acum vizibile în apropierea portului sârbesc Prahovo, la granița cu România. Aceste descoperiri vin într-un context de criză energetică, deoarece seceta afectează grav funcționarea centralelor nucleare din regiune.
Epavele naziste, o amenințare pentru navigație
Istoricii estimează că aproximativ 200 de nave de război germane au fost scufundate deliberat în septembrie 1944, lângă Prahovo, pentru a bloca înaintarea trupelor sovietice. Flota nazistă se retrăgea sub foc sovietic, iar oficialii germani au ales să saboteze propriile nave pentru a împiedica avansarea inamicului pe Dunăre. Acum, aceste epave, unele încă încărcate cu muniție, reprezintă un pericol major pentru traficul naval, mai ales în condițiile unui nivel redus al apei. Uniunea Europeană finanțează un program pentru eliminarea acestor obstacole, dar operațiunea este complexă din cauza poziționării dificile a epavelor.
Seceta Dunării, o provocare energetică pentru Europa de Est
Nivelul scăzut al Dunării a declanșat o alertă energetică în mai multe țări europene. În România, autoritățile au fost nevoite să construiască un dig temporar pentru a devia apa către centrala nucleară de la Cernavodă, singurul reactor nuclear funcțional fiind alimentat cu dificultate. De asemenea, în Ungaria, centrala nucleară de la Paks se confruntă cu un risc similar de oprire, nivelul apei ajungând la câțiva milimetri de a forța o întrerupere a funcționării. Ambele țări, dependente de Dunăre pentru răcire, și-au mărit importurile de energie electrică și au cerut populației și companiilor să își reducă consumul. Centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier, care deservesc România și Serbia, funcționează acum la sub 50% din capacitate.
Consecințele schimbărilor climatice asupra resurselor energetice
Analistul Bogdan Maioreanu subliniază că seceta de pe Dunăre nu este un eveniment izolat, ci parte a unui model continental de secetă, accentuat de încălzirea globală. Europa este continentul cu cea mai rapidă creștere a temperaturilor, iar raportul „Starea climei în Europa 2025” indică faptul că aproximativ 95% din continent a înregistrat temperaturi peste medie, în timp ce debitele râurilor au fost sub media sezonieră. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) estimează că România are nevoie de investiții masive în sectorul energetic până în 2030 pentru a preveni astfel de crize. Modificările legislative frecvente și imprevizibile din sectorul energetic, precum și blocajele birocratice, continuă să afecteze încrederea investitorilor.
În luna august, premierul Ilie Bolojan a declarat alertă la nivel național în România, avertizând că țara ar putea pierde până la 20% din producția de energie electrică și a solicitat sprijin energetic de urgență din partea Ucrainei. Debitul Dunării a scăzut dramatic, ajungând la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii iulie 2026, un nivel de aproape trei ori mai mic decât media sezonieră.
Sursa: Digi24
