Tribunalul București a respins ordonanța președințială depusă de Ilie Drăgan, care viza suspendarea alegerilor pentru Federația Română de Fotbal (FRF) din 18 martie, decizie publicată recent în motivarea oficială a instanței. În această decizie, instanța a precizat că divergențele referitoare la mandatele lui Răzvan Burleanu nu pot justifica intervenția de urgență, iar alegerile s-au desfășurat conform programului, cu victoria clară a actualului președinte.
Motivarea Tribunalului subliniază că principalul argument al lui Drăgan a fost încălcarea statutului FRF, în special reglementarea potrivit căreia „Nicio persoană nu poate deține funcția de Președinte al FRF pentru mai mult de 3 mandate”. În cazul lui Burleanu, care a fost ales inițial în 2014 și apoi reales în 2018 și 2022, argumentul a fost că el nu avea dreptul să candideze pentru un al patrulea mandat.
Modificările statutului și disputa privind retroactivitatea
Tribunalul a remarcat că, deși Răzvan Burleanu a fost ales în 2014 și statutul s-a modificat în aceeași an, opinia sa este că aceste schimbări nu pot fi aplicate retroactiv pentru mandate deja obținute. Potrivit „Declarației de apel” transmisă de Ilie Drăgan Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, în timpul primului mandat a fost adoptată o nouă variantă a Statutului, care impunea limita de trei mandate.
În schimb, comisiile care au validat candidatura lui Burleanu au interpretat că modificările nu se aplică retroactiv, iar mandatul anterior nu era încălcat. Tribunalul a considerat că diferența de interpretare cu privire la aplicarea normelor statutare în timp creează o divergență de interpretare, dar nu constituie un motiv suficient pentru suspendarea alegerilor.
Procedura de urgență și motivele pentru respingerea ordonanței
Instanța a afirmat că ordonanța președințială are un caracter strict provizoriu și nu se poate pronunța asupra legalității candidaturii lui Burleanu în fond. În plus, nu au fost demonstrate urgența și necesitatea unei măsuri anticipate, iar argumentele lui Ilie Drăgan privind prejudicii potențiale și riscuri pentru funcționarea federației au fost considerate ipotetice.
Tribunalul a mai precizat că prejudiciile invocate de reclamant sunt doar ipotetice și eventuale, iar lipsa unui prejudiciu real și imediat a fost motivul pentru respingerea cererii de suspendare. În plus, orice nelegalitate asupra candidaturii sau rezultatul alegerilor poate fi verificată ulterior în instanțele civile, fără a necesita intervenții de urgență.
Ilie Drăgan nu intenționează să renunțe și a anunțat că va continua procesul în instanțele civile, primul termen stabilit fiind pentru 21 aprilie.
Tribunalul a respins astfel cererea ca fiind neîntemeiată, convincând că argumentele privind mandatul patru al lui Burleanu nu reprezintă o încălcare clară a statului FRF, ci mai degrabă o problemă de interpretare juridică ce trebuie analizată în fond. Decizia confirmă că alegerile din martie s-au desfășurat în conformitate cu prevederile statutare și nu a fost adus în discuție legalitatea candidaturii actualului președinte.
Sursa: Golazo.ro
