Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat intenția de a reconsidera statutul alianței NATO, după mai mulți ani de critici privind cheltuielile militare ale statelor membre. Deși în 2023 a fost adoptată o lege care limitează posibilitatea unui stat de a ieși unilateral din alianță fără aprobarea legislativului, declarațiile liderului de la Casa Albă indică o posibilă încercare de a părăsi formal această organizație.
NATO, creată în 1949 pentru a asigura securitatea militară a statelor din Europa, Nord America și Canada, se află acum în centrul unor tensiuni sporite. Cu 32 de membri, alianța sprijină articolul 5, care prevede că un atac asupra unui membru constituie un atac asupra întregii organizații. Cu toate acestea, poziția SUA în privința acesteia pare să fie tot mai individualistă, mai ales din cauza divergențelor privind contribuțiile financiare și angajamentul militar.
Ce înseamnă o eventuală retragere pentru alianță
Declarațiile lui Trump, făcute după escaladarea conflictului cu Iran, au readus în discuție riscurile unei retrageri a SUA din NATO. În timpul interviului pentru cotidianul britanic Telegraph, președintele a afirmat că ieșirea din alianță ar fi „dincolo de reconsiderare”, numind NATO un „papuc din hârtie”. Totodată, el a spus că ia în considerare serios această decizie, ceea ce a generat reacții diverse din partea aliaților și a cercurilor politice.
Contractul de aderare la NATO prevede posibilitatea retragerii, însă legea adoptată în 2023 restricționează această opțiune. Potrivit acesteia, președintele nu poate suspenda, denunța sau ieși formal din alianță fără consensul Senatului, care necesită două treimi din voturi. Cu toate acestea, experți argumentează că Donald Trump ar putea încerca să folosească atribuțiile executive pentru a ocoli această legislație, însă un astfel de demers ar putea fi contestat în instanță.
Senatorul Marco Rubio, un susținător ferm al NATO în trecut, a spus că după încheierea conflictului cu Iran va fi necesară reexaminarea valorii alianței. „Pentru această decizie, va fi nevoie de o evaluare serioasă,” a declarat Rubio, adăugând că „ultumul cuvânt îi va aparține președintelui”.
La rândul său, liderul senatorilor democrati, Chuck Schumer, a subliniat pe rețeaua socială X (fostul Twitter) că „Senatul nu va vota niciodată pentru a părăsi NATO și a abandona aliații, doar pentru ca Trump să fie supărat că aceștia nu au răspuns favorabil convertiilor sale în război”. Opinia publică și majoritatea politicienilor pare să fie de partea menținerii alianței, într-un context de tensiuni crescute în mediul internațional.
Deși oficialii americani și analiștii politici nu indică o sfârșire iminentă a implicării militare directe în NATO, poziția deloc fermă a SUA poate slăbi coeziunea alianței. În ultimele luni, Statele Unite au redus participarea în exerciții militare comune, în timp ce pun presiune pe europeni să crească cheltuielile pentru apărări. Dincolo de discursurile politice, există îngrijorări că Washingtonul s-ar putea retrage din anumite angajamente de apărare, inclusiv din Tratatul de neproliferare nucleară, și că ar putea neglija obligațiile asumate prin articolul 5.
Specialistul Ian Bremmer a afirmat că, deși legal Trump nu poate ieși unilateral din NATO fără aprobarea Senatului, lipsa de încredere a aliaților în angajamentele SUA ar putea erosiona fundamental încrederea în alianță. „Dacă membrii NATO nu pot avea certitudinea că SUA va respecta articolul 5, atunci organizația e deja fracturată în esența sa”, a spus Bremmer.
Evenimentul de vineri, când Donald Trump a declarat public că „este absolut” posibil să încerce să părăsească NATO, a reacționat rapid și în mediul politic american, unde majoritatea senatorilor și deputaților au reafirmat sprijinul pentru alianță. În lipsa unei decizii oficiale, însă, tensiunile interne și divergențele strategice pot alimenta incertitudinea cu privire la viitorul acestei organizații de apărare.
Până la finalul lunii aprilie, SUA urmează să participe la un exercițiu NATO în Europa Centrală, iar oficialii europeni așteaptă cu prudentă scepticism eventuale măsuri unilaterale din partea Washingtonului. Decizia finală a președintelui Trump rămâne, însă, în încărcată așteptare, fiind influențată de dinamica internă și de evoluțiile geopolitice din regiune.
Sursa: Cbsnews.com
