Cuba se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimii ani, după ce rețeaua electrică a fost lovită de o avarie națională, cauzată, aparent, de sancțiunile economice impuse de Statele Unite. În timp ce insula se zbate să restabilească alimentarea cu energie, oficialii și locuitorii sunt nevoiți să facă față noilor dificultăți cotidiene, în condiții de privațiuni tot mai drastice.
Criza energetică și impactul asupra populației
Luni, Cuba a înregistrat prima cădere totală a rețelei electrice la nivel național din ultimii ani, iar reconstrucția rețelei se face cu greu. Potrivit unor surse oficiale, nu au fost identificată defecțiuni în sistemul de generare a electricității, semn că problema este mai amplă și poate fi legată și de războiul economic dus de SUA împotriva insulei. În urmă cu câteva zile, președintele Donald Trump a făcut o declarație controversată din biroul Oval, oficializând intenția de a „avea onoarea” de a „împiedica” Cuba, iar comentariile sale au fost primele de acest gen de la fostul lider U.S. în privința insulei.
„Toată viața am auzit despre Statele Unite și Cuba. Când va avea SUA onoarea să preia Cuba? E o mare onoare,” a spus Trump, manifestând o atitudine ambivalentă față de eventuale intervenții armate. Întrebat despre posibilitatea unei acțiuni militare, fostul președinte a evitat un răspuns clar, spunând doar: „Nu pot să-ți spun.”
Situația de pe teren se complică, deoarece, pe măsură ce rețeaua electrică continuă să fie afectată, oamenii trebuie să își adapteze viețile la penurii de energie. La Havana, mulți locuitori spun că blackout-ul persistă, iar speranțele privind o remediere rapidă sunt tot mai estompate. În unele cartiere, străzile sunt aproape complet întunecate, iar viața cotidiană devine tot mai constrânsă.
Reacția oficialilor și măsurile de urgență
Guvernul cubanez a declarat stare de urgență și a instituit măsuri speciale pentru a gestiona criza. S-au redus programul școlar, au fost amânate evenimentele sportive și culturale importante, iar serviciile de transport public au fost limitate în efortul de a conserva energia. În spitale, unele secții au fost nevoite să reducă serviciile, iar multe dintre aceste unități se confruntă cu lipsuri acute de combustibil și de apă.
Premierul Manuel Marrero a afirmat că problematica energetică provine în mare parte din sancțiunile economice ale SUA, susținând că acestea „aggravază” situația insulei. „Niciodată în istorie Cuba nu a fost atât de izolată și vulnerabilă,” a declarat oficialul într-un discurs public.
Cei mai mulți locuitori se pregătesc pentru situații de criză, iar unii își achiziționează rezervoare de apă, panouri solare și combustibil pentru a putea face față perioadelor fără curent. Dayana Machin, o locuitoare din Havana, a spus pentru Reuters: „Nu ne surprinde, trebuie să ne adaptăm — cu sobe de lemn, cu panouri solare când se pot obține, și cu rezerve de apă și gaz.”
Situația de pe teren și reacțiile internaționale
Protestele au început să apară în diverse zone ale insulei, în special în orașul Morón, unde localnicii au ieșit în stradă pentru a reclama lipsa carburantului și a alimentelor. În ultimul raport, poziția oficială a guvernului cubanez este că nu a fost livrat carburant de trei luni, iar situația se agravează odată cu incertitudinea privind negocierile diplomatice cu Washingtonul.
Președintele Miguel Díaz-Canel a confirmat că au fost purtate discuții cu Statele Unite pentru a identifica și rezolva „problematicile bilaterale.” Însă el a criticat aspru politicile americane, spunând că acestea „au un impact devastator” asupra insulei, mai ales în ceea ce privește disponibilitatea energiei și a resurselor esențiale.
De altfel, criticile din partea Cuba au fost dure, iar oficialii de la Havana acuză Washingtonul că, prin sancțiuni și blocade, adâncesc criza. În replică, administrația Trump a justificat sancțiunile drept răspuns la „alinierea insulei cu state ostile,” precum Venezuela. Autoritățile cubaneze resping însă aceste afirmații și cer încetarea blocadei pentru a permite insulei să își relanseze economia și infrastructura.
Consecințe economice și sociale
Criza energetică a avut deja efecte grave asupra turismului, un sector de bază pentru economia cubaneză. Zborurile internaționale sunt întrerupte sau anulate, iar mulți operatori din domeniu refuză să înfrunte riscurile generate de lipsa combustibilului. În aceste condiții, prețurile carburanților pe piața neoficială au atins cote alarmante, ajungând la aproape 9 dolari pe litru.
De asemenea, traficul de internet s-a redus drastic, reflectând dificultățile de comunicare și accesul limitat la resurse. Exodul companiilor aeriene și reducerea serviciilor în sectorul sănătății și cel alimentației ar putea duce la o agravare rapidă a condițiilor de trai pentru majoritatea cubanezilor.
În timp ce autoritățile insistează că pregătesc măsuri suplimentare pentru a limita consecințele, opinia publică devine tot mai nemulțumită. Protestele sporadice și preocuparea crescută pentru viitor indică faptul că, indiferent de intențiile guvernului, insula trebuie să găsească repede soluții pentru a face față acestei crize fără precedent.
Sursa: CNN
