Conform Economistul.ro: PARLAMENTUL EUROPEAN CERE FONDURI MAI MARI PENTRU ORAȘE
Parlamentul European a cerut, pe 20 octombrie 2026, acces simplificat la fondurile Uniunii Europene pentru orașe și o creștere a alocării minime din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru dezvoltare urbană, de la 8% la 13%, după anul 2027. Rezoluția, adoptată la Strasbourg cu o majoritate covârșitoare, susține un rol mai puternic al administrațiilor locale în stabilirea priorităților de investiții, în special pentru orașele mici și mijlocii. Eurodeputații leagă finanțarea locuințelor, locurilor de muncă și serviciilor publice de conceptul de „drept de a rămâne” în propria comunitate.
Acces simplificat la finanțare și rol sporit pentru primării
Administrațiile locale se confruntă adesea cu dificultăți în transformarea nevoilor comunităților în proiecte finanțabile. Deși primăriile sunt responsabile pentru locuințe, transport, infrastructură și servicii publice, acestea depind de programe cu priorități stabilite la nivel național sau regional. Rezoluția vizează simplificarea procedurilor pentru orașele mici și mijlocii, reducerea sarcinilor administrative și oferirea de sprijin pentru identificarea finanțărilor, pregătirea proiectelor și implementarea acestora.
Parlamentul European solicită o creștere a pragului minim FEDR pentru strategii teritoriale integrate și dezvoltare urbană durabilă de la 8% la 13% după 2027, excluzând asistența tehnică. Se dorește alocarea de resurse previzibile și rezervate dezvoltării urbane, precum și implicarea efectivă a orașelor în administrarea investițiilor. Această poziție urmează a fi negociată în contextul viitorului buget al UE și al legislației aferente. Norma existentă, stabilită prin Regulamentul (UE) 2021/1058, rezervă cel puțin 8% din resursele FEDR pentru dezvoltare urbană durabilă.
Eurodeputații cer implicarea deplină a autorităților locale și regionale în definirea priorităților și elaborarea programelor de coeziune, inclusiv în planurile naționale și regionale de parteneriat pentru cadrul financiar 2028–2034. Se urmărește ca primăriile să participe la deciziile de investiții și la identificarea obstacolelor de implementare.
„Dreptul de a rămâne” și investiții pentru comunități
Conceptul de „drept de a rămâne” se referă la posibilitatea ca oamenii să poată continua să locuiască, să lucreze și să își construiască viitorul în comunitățile lor. Parlamentul solicită investiții în locuințe accesibile, locuri de muncă și servicii esențiale, în special în teritoriile afectate de declin demografic. Aceasta nu creează un drept individual la locuință sau la un loc de muncă finanțat de UE, ci orientează politicile și investițiile.
Printre prioritățile concrete se numără finanțarea locuințelor accesibile, sustenabile și eficiente energetic, precum și renovarea clădirilor și regenerarea cartierelor. Măsurile vizează răspunsul la presiunile asupra costurilor locuirii și îmbunătățirea calității mediului urban. Documentul distinge între orașele în declin demografic și cele în creștere, unde cererea pune presiune pe infrastructură și servicii.
Soluțiile propuse vizează adaptarea la schimbările climatice prin investiții în infrastructură rezilientă și soluții bazate pe natură. Spațiile verzi și amenajările urbane pot contribui la reducerea efectelor temperaturilor extreme și a altor riscuri climatice. Pregătirea civilă și reziliența urbană sunt, de asemenea, susținute, dar Parlamentul insistă ca investițiile legate de securitate să nu înlocuiască finanțarea dezvoltării economice și sociale a orașelor.
Dimensiunea urbană este deja prezentă în politica de coeziune. Programele existente alocă peste 100 de miliarde de euro pentru orașe, din care peste 24 de miliarde sunt gestionate direct prin strategii urbane. Platforma europeană mai amplă pentru orașe, prevăzută pentru 2028, va integra diferite forme de sprijin. Un serviciu de asistență, Cities Helpdesk, oferă deja orientare administrațiilor locale în identificarea instrumentelor de finanțare și a partenerilor.
Pentru primăriile din România, aceste solicitări sunt relevante pentru accesul la expertiză și la finanțări adaptate nevoilor locale, în special în comunitățile afectate de migrație și lipsa personalului specializat. Implicarea mai puternică în stabilirea priorităților ar putea facilita pregătirea investițiilor.
Rezoluția, adoptată cu 601 voturi pentru, 20 împotrivă și 36 de abțineri, este o rezoluție din proprie inițiativă și nu are efect legislativ obligatoriu. Cu toate acestea, recomandările sale pot influența negocierile viitoare privind bugetul UE și politicile de coeziune.
Sursa: Economistul.ro
