Conform Index.hu: Începe construcția unui prag pe Dunăre, între centrala nucleară de la Paks și Dunaszentbenedek, implicând 145.000 de metri cubi de piatră. Anunțul a fost făcut miercuri de Magyar Peter, după o ședință de guvern. Investiția se ridică la aproximativ 6 miliarde de forinți, în timp ce o întrerupere completă a activității centralei ar costa bugetul cel puțin 50 de miliarde de forinți lunar.
Această decizie marchează o ruptură față de reticența cu care industria și politica din Ungaria au abordat construcțiile hidrotehnice pe fluviile țării încă de la schimbarea regimului. Tabuul a fost spart în ultimele două săptămâni, în urma unei dezbateri publice.
Umbra de la Nagymaros
Dezbaterea a fost declanșată pe 27 iulie, când Fundația pentru Creștere Armonioasă a publicat un document de analiză a gestionării apelor. Acesta propunea transformarea sistemului de canale din țară prin construirea a 3.000-5.000 de structuri de regularizare a nivelului apei, cu un cost estimat la 200 de miliarde de forinți. Totodată, au fost luate în considerare construcțiile de la Adony și Fajsz, evaluate la aproximativ 350 de miliarde de forinți.
Construcția de structuri pe fluvii a fost un subiect sensibil încă de la luptele din jurul hidrocentralei de la Nagymaros, de la începutul anilor ’90. Documentul menționat argumenta că albia Dunării a coborât cu 1-1,5 metri în ultimii 50 de ani, punând în pericol bazele de apă potabilă filtrate din surse riverane, zonele umede care se usucă, inclusiv Gemenc, navigația internațională și răcirea centralei nucleare de la Paks.
Trei zile mai târziu, publicația a detaliat propunerea pentru Fajsz. Potrivit economistului Gyorgy Laszlo, o structură acolo ar putea asigura nivelul necesar de apă pentru centrala de la Paks, cu costuri sub 200 de miliarde de forinți. Restricționarea producției și importul de energie mai scumpă ar putea costa anual între 80 și 180 de miliarde de forinți. Cu toate acestea, Gyorgy Laszlo a recunoscut că această investiție nu ar rezolva singură problema temperaturii ridicate a apei.
Când necazurile de la Paks au forțat dezbaterea
O problemă majoră a apărut pe 1 august, când un generator al primului bloc al centralei de la Paks a fost oprit din cauza nivelului scăzut al apei Dunării și a temperaturii ridicate. În câteva zile, aproape toate cele patru blocuri ale centralei au fost la un pas de oprire completă, un eveniment fără precedent în istoria sa. Pe 4 august, premierul a anunțat că unitatea era la doar câțiva milimetri de oprirea totală.
Pe 3 august, Peter Bardos Deak, președintele organizației Duna Charta, a argumentat împotriva barajelor, susținând că problema nu este lipsa apei în Dunăre, ci dimensionarea greșită a prizei de apă a centralei în 1975. El a avertizat că un fluviu barat ar încetini viteza apei, crescând temperatura acesteia și depășind limitele ecologice.
Gyorgy Laszlo i-a răspuns a doua zi, clarificând că nivelul apei, debitul și temperatura sunt aspecte distincte. El a propus și posibilitatea unei structuri cu cădere mică, complet deschise, având rol de reglare a nivelului apei, nu de producere de energie.
Pe 5 august, Gyorgy Laszlo a prezentat trei soluții tehnice temporare: un pinten sau un deflector, o închidere cu palplanșe și pomparea apei. El a subliniat necesitatea acțiunii rapide, în zile și săptămâni, amintind un precedent din 1983, când un sistem temporar de răcire a fost pus în funcțiune în mai puțin de două săptămâni.
În aceeași perioadă, a apărut și ideea utilizării unor șlepuri dunărene ancorate pe fundul apei, pentru a crea un prag temporar care să ridice nivelul. Pe 10 august, al doilea bloc al centralei a fost repornit treptat, dar prognozele indicau din nou un nivel critic scăzut al apei.
Magyar Peter a realizat spargerea tabuului
Decizia de miercuri sintetizează evenimentele din ultimele două săptămâni. Guvernul a decis, la recomandarea experților în apă, energie și apărare, construirea unui prag pe Dunăre, folosind inițial 35.000 de metri cubi de piatră, urmând ca ulterior să se adauge încă 110.000 de metri cubi. Acest prag va asigura ca nivelul apei la priza de răcire să nu scadă sub -90 de centimetri în câteva săptămâni.
În paralel, se pregătește scufundarea controlată a două șlepuri de 80 de metri lungime, care ar putea ridica nivelul apei cu până la 20 de centimetri pe termen scurt. Proiectarea a fost realizată de Universitatea Tehnică din Budapesta, coordonarea este asigurată de generalul Kadar Pal, iar aproximativ o sută de militari lucrează pe șantier în ture de 24 de ore. Procedurile de autorizare se desfășoară în paralel cu investiția.
Premierul a declarat: „Dunărea ne dă zile acum, nu luni.” Costul de 6 miliarde de forinți pentru intervenția curentă, în contrast cu cele 50 de miliarde de forinți lunar pierdute din cauza opririi producției, reflectă logica rentabilității susținută de susținătorii intervenției.
Guvernul a calificat această acțiune drept management de c
Sursa: Index.hu
