Conform Economistul.ro: Orașul își ridică privirea spre simbolurile culturale
Bucureștiul a oferit, ieri, o imagine inedită, o oportunitate concretă pentru locuitori și vizitatori de a-și îndrepta atenția spre edificii de referință ale învățământului, culturii și științei. Reamplasarea pe frontonul Palatului Universității din București a acvilei, denumită în context „vultur”, și a celor doi grifoni marchează un moment important în restaurarea clădirii, piesele fiind distruse în Al Doilea Război Mondial, în raidul american din 4 aprilie 1944.
O demonstrație de forță și artă
Montarea pieselor componente, în plină zi și în mijlocul agitației bulevardului, a demonstrat o colaborare eficientă între companii de construcții și artiști. Lucrările de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității sunt executate de o asociere de firme, având Construcții Erbaşu ca lider de proiect. Ansamblul sculptural, realizat de sculptorul Alexandru Siminic, alături de Teodor și Ștefan Siminic, cântărind 1,6 tone și costând două milioane de lei, a fost refăcut prin tehnica tradițională a bronzului turnat prin ceară pierdută, pe baza creației originale a lui Karl Storck.
Spectacolul de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu a atras curiozitatea trecătorilor, turiștilor și chiar a angajaților de la salubritate, mulți surprinzând momentul pe camerele de filmat sau foto. Printre personalitățile prezente la eveniment s-au numărat rectorul Universității din București, profesor universitar doctor Marian Preda, și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu.
Un pas spre refacerea completă a frontonului
Acest eveniment reprezintă primul pas concret în refacerea integrală a frontonului original al Palatului Universității din București. Proiectul va continua în următorii doi ani, cu scopul de a reconstitui în totalitate ansamblul sculptural conceput de arhitectul Alexandru Orăscu și realizat de sculptorul Karl Storck între anii 1862 și 1869.
Frontonul original, în stil neoclasic, purta denumirea „Minerva ocrotind artele și științele” și a fost inspirat de Gliptoteca din Munchen. Compoziția artistică, realizată de Theodor Aman, și basorelieful din piatră de Rusciuc, cioplit de Karl Storck și colaboratorii săi, înfățișau zeița Minerva încununând științele și artele, înconjurată de alegorii ale disciplinelor academice și artelor plastice. Deasupra, pe acroteră, se afla ansamblul cu vulturul încoronat și grifonii, simbolizând protecția statului asupra cunoașterii și a instituției universitare.
Refacerea frontonului face parte dintr-un proiect amplu de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității, cea mai mare clădire de educație din România, cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați. Clădirea este considerată unul dintre cele mai importante monumente ale patrimoniului arhitectural românesc. Investiția este finanțată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (CNI).
Proiectul vizează consolidarea structurală a întregului ansamblu, restaurarea fațadelor și a elementelor istorice, amenajarea unui spațiu muzeal pentru vestigiile arheologice descoperite în curtea interioară și integrarea unor soluții moderne de iluminat arhitectural. Scopul este conservarea și valorificarea patrimoniului istoric pentru generațiile viitoare.
Prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, a subliniat importanța acestui moment: „Revenirea vulturului și a celor doi grifoni pe Palatul Universității din București reprezintă, înainte de orice, un act de recuperare istorică a unui simbol care a marcat identitatea universității și a Capitalei României timp de 75 de ani, până la distrugerea lui în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acest moment este încărcat și de semnificația reîntregirii memoriei istorice după cel mai distrugător atac asupra Bucureștiului, ca un gest de reconstrucție și de respect pentru trecut. Restaurarea patrimoniului universității noastre și a clădirii-simbol a Palatului Universității din București, cu sprijin guvernamental, reprezintă un necesar gest de omagiu adus trecutului care a construit prezentul și care trebuie să stea la baza construcției viitorului. Mă onorează să fiu parte din generația Universității din București care este martoră la acest moment ce va rămâne în istoria Capitalei și a României.”
Sursa: Economistul.ro
