Conform Ziarul Financiar: Intervenție cenzurată la vizita Ursulei von der Leyen la București
Ziarul Financiar a fost împiedicat să adreseze o întrebare relevantă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul vizitei sale oficiale la București. În ciuda faptului că întrebarea a fost formulată clar și chiar scrisă pe o foaie pentru a fi vizibilă, nu a primit răspuns. Această situație survine în contextul unei restricții impuse de organizatori, care au limitat numărul de întrebări la doar două, una pentru președinta Comisiei și una pentru primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.
Restricții neobișnuite pentru o conferință de presă
Întrebarea adresată, în scris, de Ziarul Financiar viza construcția unui tren de mare viteză de la Bruxelles la București, subliniind responsabilitatea directă pe care ar trebui să și-o asume Comisia Europeană în astfel de proiecte strategice, similar modului în care guvernele naționale inițiază autostrăzile, fără a aștepta inițiativa regiunilor. Organizatorii, prin intermediul echipei de comunicare a primarului Nicușor Dan, au susținut că s-a convenit preliminar doar asupra a două întrebări. Acest demers contrastează puternic cu practica internațională, unde conferințe de presă de o asemenea importanță, precum cele de la Casa Albă, permit zeci de întrebări din partea jurnaliștilor.
Situația a generat frustrare în rândul presei, mai ales că întrebările aprobate se referă exclusiv la securitatea în zona Mării Negre, un subiect de actualitate, dar care ignoră alte aspecte esențiale pentru viitorul Uniunii Europene și relația acesteia cu cetățenii săi. Chiar dacă Ursula von der Leyen a zâmbit și a văzut întrebarea scrisă, a ignorat-o complet, iar primarul Nicușor Dan a reiterat regula stabilite. Există suspiciuni că întrebările au fost predeterminate, având în vedere că președinta Comisiei Europene a părut să citească răspunsuri pregătite din anticipe.
Memorii ale libertății presei în România
Jurnaliștii cu vechime în meserie își amintesc că, nici măcar în perioadele pre-democratice sau imediat post-revoluționare, nu au existat astfel de restricții sau „aranjamente” privind întrebările adresate oficialilor. Chiar și pe vremea administrațiilor Ion Iliescu sau Adrian Năstase, deși presa favorabilă regimului avea acces privilegiat, publicațiile de referință precum România Liberă, Adevărul sau Evenimentul Zilei beneficiau de libertatea de a formula întrebări fără coordonare prealabilă.
Cele trei întâlniri de nivel înalt la care Ziarul Financiar a participat în ultimul an, incluzând vizita președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și reuniunea premergătoare summitului NATO, au fost marcate de o selecție neclară a jurnaliștilor și de o aparentă conivență cu administrația prezidențială. Astăzi, cele două întrebări permise au fost adresate de publicații precum Libertatea și TVR, ambele pe tema securității. Direcția de Comunicare a Președinției României a invocat discreționaritatea în stabilirea regulilor de comunicare, subliniind că cei care nu se conformează trebuie să se adapteze.
Importanța strategică a proiectelor feroviare de mare viteză
Proiectul unui tren de mare viteză între capitalele UE, de la est la vest și de la nord la sud, deși nu se află pe agenda imediată, este vital pentru consolidarea unității europene și recâștigarea încrederii cetățenilor în proiectul european. Aceste tipuri de investiții infrastructurale majore ar contribui la prosperitatea continentului și la o viață mai bună pentru locuitorii săi.
Contextul actual, marcat de amenințări la securitatea aeriană, accentuează necesitatea dezvoltării unor alternative feroviare de mare viteză. Exemplul proiectelor inițiate de China pe ruta Budapesta-Belgrad, unde o distanță similară celei dintre București și Cluj este parcursă în trei ore și jumătate, sau proiectele feroviare de mare viteză derulate de Turcia, subliniază decalajul tehnologic și investițional al Europei de Est. Experți precum profesorul italian Enrico Letta au subliniat, în trecut, importanța unui astfel de proiect feroviar paneuropean.
Sursa: Ziarul Financiar
