Conform Descopera: Dezastru ecologic în paradisul păsărilor din California: seleniul a ucis puii
O rezervație ornitologică renumită din California, un habitat esențial pentru numeroase specii de păsări acvatice timp de decenii, a fost martora unuia dintre cele mai grave dezastre ecologice cauzate de drenajul agricol. Investigațiile recente au relevat că peste 60% dintre embrionii și puii de păsări examinați prezentau malformații severe sau au murit, un rezultat direct al contaminării cu seleniu.
Apa provenită din zonele agricole irigate transporta cu sine cantități mari de seleniu, un element prezent în mod natural în solul din rezervația ornitologică KESTERSON. Această contaminare a pătruns insidios în lanțul trofic, având consecințe devastatoare asupra reproducerii păsărilor.
Cum a ajuns seleniul în rezervație
Rezervorul KESTERSON, finalizat în 1971 ca parte a unui amplu sistem de drenaj, a devenit, din păcate, punctul final al unei probleme ecologice complexe. După suspendarea construcției Canalului de Drenaj SAN LUIS, porțiunea deja existentă a sistemului a început să direcționeze apa de drenaj către rezervație. Drenajul agricol subteran a ajuns în KESTERSON începând cu 1978, iar până în 1981, aproape toată apa care intra în lac era apă salină de drenaj.
Problema a luat amploare din cauza condițiilor specifice ale solului prin care trecea apa de irigații. Aceasta a mobilizat compușii de seleniu, prezenți în mod natural în pământ, transportându-i prin sistemul de drenaj către rezervație. În lacuri, procesele naturale de evaporare și cele biologice au contribuit la o concentrare și mai mare a seleniului.
Efectul Kesterson: Malformații și decese în rândul puilor
Consecințele au devenit alarmante în anii 1980, când cercetătorii au constatat că poluarea cu seleniu ajunsese în lanțul trofic și amenința grav reproducerea păsărilor. În 1983, un studiu, cunoscut sub numele de „Efectul KESTERSON”, realizat de Institutul de Studii Geologice al Statelor Unite ale Americii (USGS), a înregistrat o cifră șocantă: 64% dintre embrionii și puii de păsări acvatice examinați prezentau malformații sau au murit.
Este important de precizat că acest procent combină rata malformațiilor cu cea a deceselor în rândul embrionilor și puilor. Prin urmare, poluarea a afectat direct dezvoltarea acestora și șansele lor de supraviețuire în primele etape ale vieții.
Intervenții și recuperarea pe termen lung
După ce amploarea dezastrului ecologic a devenit evidentă, autoritățile au fost nevoite să intervină. În 1985, a fost emis un ordin care prevedea măsuri specifice pentru controlul și curățarea zonei. Trei ani mai târziu, o parte a rezervorului a fost umplută cu pământ, transformând unele habitate acvatice în zone terestre.
Monitorizarea intensivă a situației a început în 1989 și a continuat, cu ajustări, până în 2014. O analiză științifică a relevat că rezolvarea problemei contaminării a necesitat mai mult de două decenii. Rezultatele monitorizărilor din 2013 și 2014 au indicat concentrații de seleniu relativ stabile și un risc scăzut pentru fauna sălbatică, conform unui studiu publicat în 2020.
Sursa: Descopera