Conform Descopera: Independența financiară, țintă a acuzațiilor de vrăjitorie
De-a lungul istoriei, femeile care au reușit să obțină independență financiară au fost adesea privite cu suspiciune, ajungând chiar să fie acuzate de vrăjitorie, un fenomen răspândit atât în Europa, cât și în coloniile americane. Autonomia economică, fie prin moștenirea proprietăților, construirea unor afaceri sau practicarea unor meserii considerate tradițional masculine, a făcut ca aceste femei să devină ținte vulnerabile.
Cazul katharine harrison, un exemplu din connecticut
Un caz elocvent este cel al Katharinei Harrison, o văduvă din Wethersfield, Connecticut. După decesul soțului, ea a devenit cea mai bogată femeie din localitate. În loc să se recăsătorească, Harrison a preluat singură administrarea fermei moștenite, ocupându-se de creșterea animalelor, producția de bere, torsul lânii și apicultură. Descrisă ca o persoană inteligentă, hotărâtă și vocală, practica inclusiv astrologia.
În 1668, Harrison a fost acuzată de vrăjitorie. Acuzațiile includeau divinația, practicile de vindecare și utilizarea unor puteri supranaturale pentru a-și spori propriile beneficii financiare și pentru a afecta activitatea vecinilor. Unii bărbați au susținut că aceasta le-a „fermecat” afacerile, iar un croitor a depus mărturie, afirmând că, din cauza ei, a cusut greșit de șapte ori la rând mânecile unei haine.
Deși dovezile prezentate erau destul de slabe, Harrison a fost condamnată. Magistratul a decis să îi cruțe viața, dar a dispus exilarea ei din oraș. Acest caz subliniază un tipar identificat de istoricul american Carol F. Karlsen: femeile care moșteneau proprietăți, într-o societate unde averea era menită să rămână în mâinile bărbaților, erau supuse unui număr disproporționat de mare de acuzații de vrăjitorie.
Fenomenul acuzațiilor de vrăjitorie în Europa
Acest fenomen nu s-a limitat doar la America. Un studiu realizat de cercetătoarea Philippa Carter indică faptul că, în Europa secolelor XVI și XVII, femeile care activau în domenii precum medicina, producția de alimente, creșterea animalelor sau industria lactatelor prezentau un risc sporit de a fi acuzate de vrăjitorie, conform informațiilor publicate de The Guardian.
Vindecătoarele erau în mod particular vulnerabile. Femeile care utilizau plante medicinale, asistau la nașteri sau tratau răni se bucurau adesea de respect în comunitățile lor. Cu toate acestea, instituțiile religioase și academice au început să le prezinte ca practiciante ale magiei. Deja în 1325, papa Ioan al XXII-lea avertiza asupra pericolelor reprezentate de femeile care practicau medicina fără o educație formală.
Cazul Agnesei Sampson, o vindecătoare scoțiană executată în urma proceselor de vrăjitorie din North Berwick, demonstrează cât de periculoasă putea deveni această stigmatizare. Mai mult de jumătate din acuzațiile formulate împotriva ei vizau activitatea sa de vindecătoare.
În prezent, termenul de „vrăjitoare” a căpătat uneori conotații pozitive, devenind un simbol al intuiției și independenței feminine, de la practicile de tarot la astrologie. Totuși, această etichetă păstrează și semnificația istorică a metodelor folosite de-a lungul secolelor pentru a sancționa femeile care dobândeau autonomie, autoritate și putere economică.
Sursa: Descopera
