Conform Descopera: O „epocă de AUR” a diversității lingvistice, în care se vorbeau zeci de mii de limbi, a existat în urmă cu 1.000 până la 3.000 de ani, arată un nou studiu publicat în revista Science. Descoperirea contrazice ideea că pierderea limbilor lumii a început odată cu expansiunea colonială europeană, acum aproximativ 500 de ani, și plasează declinul lingvistic într-un context mult mai îndelungat, legat de consolidarea statelor și imperiilor multinaționale.
Expansiunea civilizațiilor a remodelat peisajul lingvistic
Cercetătorii, printre care profesoara Claire Bowern de la Universitatea Yale, au analizat date etnografice, estimări demografice și modele statistice pentru a reconstrui istoria diversității lingvistice globale pe parcursul Holocenului, începând cu aproximativ 12.000 de ani în urmă. Studiul sugerează că, în zorii agriculturii, când populația globului era estimată la 4,4 până la 7 milioane de oameni, se vorbeau probabil între 4.500 și 6.200 de limbi. Pe măsură ce populațiile au crescut și agricultura s-a extins, numărul limbilor a continuat să sporească, atingând un vârf impresionant de zeci de mii de limbi în perioada menționată.
Dinamica istorică a modelat limbajul uman
Aceste concluzii subliniază legătura strânsă dintre limbaj și evoluțiile istorice și politice majore. Claire Bowern a declarat că „limba nu este izolată de curentele politice” și că tiparele lingvistice pot oferi informații prețioase despre evenimente demografice ample de-a lungul mileniilor. Studiul arată că dinamica dispariției și apariției limbilor a fost o fațetă a istoriei umane pentru o perioadă mult mai lungă decât se credea anterior. Perioada de înflorire lingvistică s-a încheiat pe măsură ce statele centralizate și imperiile s-au extins, ducând la asimilarea și, implicit, la dispariția limbilor comunităților mai mici.
O nouă perspectivă asupra limbilor amenințate
Astăzi, în lume se mai vorbesc aproximativ 7.600 de limbi, un număr care reprezintă, conform studiului, doar o fracțiune din diversitatea lingvistică istorică. Deși expansiunea colonială europeană a accelerat pierderea limbilor în ultimele secole, studiul argumentează că acest proces a început mult mai devreme, cu formarea imperiilor antice precum cel Roman. Structura actuală a limbilor care au supraviețuit este influențată de acest declin istoric, iar răspândirea anumitor trăsături lingvistice se poate datora succesului expansiv al populațiilor care le vorbeau, nu neapărat unui avantaj intrinsec. Cercetătorii speră că înțelegerea forțelor istorice care determină pierderea limbilor va contribui la eforturile de conservare a celor amenințate astăzi. Studiul a fost realizat de o echipă internațională de cercetători de la Universitatea Yale, Universitatea Pompeu Fabra, Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă, Universitatea Texas din San Antonio și Institutul Santa Fe.
Sursa: Descopera
