Unul dintre cele mai răsunătoare jafuri de artă din ultimii ani, care a vizat inclusiv tezaurul de AUR de la Coțofenești, începe să fie judecat marți la Tribunalul din Assen, Olanda. Trei bărbați sunt acuzați de implicare în furtul din ianuarie anul trecut de la Muzeul Drents. Piesa de patrimoniu românesc, cu o valoare simbolică inestimabilă, a fost sustrasă în urma unui atac spectaculos. Un al patrulea suspect va fi judecat separat, la finalul acestui an, pentru furtul plăcuțelor de înmatriculare folosite la mașina de evadare.
Jaf ca-n filme într-un muzeu olandez
Suspecții au folosit un dispozitiv exploziv pentru a arunca în aer o ușă a muzeului și a pătrunde în interior. Printre obiectele furate s-au numărat coiful de AUR de la Coțofenești și trei brățări dacice, piese împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României. Furtul a șocat opinia publică prin rapiditatea și agresivitatea cu care a fost comis. Reacțiile nu au întârziat să apară.
Premierul Marcel Ciolacu a calificat piesele drept „de o valoare inestimabilă” și și-a exprimat încrederea că autoritățile olandeze îi vor identifica rapid pe făptași. La scurt timp după jaf, directorul Muzeului Național de Istorie din București a fost demis, fiind acuzat că nu a asigurat protecția adecvată a exponatelor.
Negocieri și recuperare parțială
Un moment-cheie al anchetei a fost la începutul lunii aprilie, când autoritățile au anunțat recuperarea coifului și a două dintre cele trei brățări. Descoperirea a fost posibilă în urma unei înțelegeri cu doi dintre suspecți, care au păstrat tăcerea luni de zile în fața anchetatorilor. Acordurile încheiate ar putea duce la reducerea pedepselor pentru Douglas W. și Jan B., detalii ce urmează să fie clarificate de procurori.
Bernhard Z., al treilea suspect, respinge acuzațiile. Avocatul său a declarat că nu a fost încheiat niciun acord cu acesta și că clientul său neagă orice implicare în furt. Pe parcursul audierilor preliminare, inculpații au reclamat și metodele de investigare, susținând că ar fi fost supravegheați de serviciile de informații olandeze. Bernhard Z. a afirmat chiar că ar fi descoperit dispozitive de ascultare în celula sa.
Probele și întrebările rămase
Ancheta a scos la iveală și elemente concrete care îi leagă pe suspecți de jaf. Jan B. ar fi cumpărat un baros și un ciocan de lemn cu două zile înainte de spargere, iar ADN-ul său a fost identificat pe o rangă găsită în sala de expoziție. Instanța din Assen va analiza atât probele, cât și circumstanțele personale ale inculpaților, într-un dosar care a devenit simbolic nu doar pentru justiția olandeză, ci și pentru protejarea patrimoniului european.
Procesul va trebui să stabilească responsabilitățile și să răspundă unei întrebări esențiale: cum a fost posibil ca unele dintre cele mai importante artefacte ale României să fie furate atât de ușor dintr-un muzeu european?
