Ucraina și România se confruntă cu același fenomen alarmant: scăderea drastică a procentului populației tinere, un trend care riscă să reshape fundamental structura socială și economică a acestor țări

Încrucișare de probleme: scăderea numărului de tineri în Ucraina

Ucraina a avut, la începutul mileniului, o populație tânără destul de semnificativă, de aproximativ 7,3 milioane de oameni în grupa de vârstă 15-24 de ani, reprezentând aproape 15% din totalul populației. Însă, criza generată de conflictul cu Rusia și impactul economic aferent au avut efecte devastatoare în ultimele decenii. La trei ani de la invazia rusească, numărul tinerilor a coborât drastic, la 4,1 milioane, adică aproximativ 9%. Estimările ONU promit un declin și mai pronunțat, cu doar 2,3 milioane de tineri rămase în 2050, ceea ce va însemna doar 6,6% din populație.

Acest fenomen nu este doar o problemă demografică, ci și socială. Tinerii, adesea forța inovației și motorul unui societăți, devin tot mai rar auziți în ecuația de putere. În plus, conflictul a crescut și numărul de decese și traume în rândul tinerilor, în special în zonele aflate sub focar de conflicte armate, unde marginile drepturilor omului sunt adesea încălcate de intervențiile violente ale autorităților și de violența colectivă. Potrivit unui raport ONU, în 2021, 89% dintre victimele ucise sau grav afectate din cauza violenței au fost bărbați tineri, ceea ce indică o vulnerabilitate accentuată în rândul populației masculine tinere.

România: o altă țară de pe marginea prăpastiei demografice

Situația din România nu diferă fundamental, deși contextul geopolitic este diferit. În 2020, țara avea aproximativ 3,4 milioane de tineri între 15 și 24 de ani, reprezentând 15,6% din populație. Peste o perioadă destul de scurtă, această cifră a crescut, dar pe termen lung, proiecțiile ONU arată o tendință amară: în 2050, numărul tinerilor va scădea la aproape 1,6 milioane, ceea ce va reprezenta doar 11,6% din populație. În termeni absoluți, această reducere drastică va avea efecte profunde în ceea ce privește forța de muncă, sistemele de sănătate și educație, precum și în stabilitatea socială generală.

Este un semnal de alarmă cu potențial de a slăbi durabilitatea economiilor naționale și de a accentua procesele de îmbătrânire a populației. În condițiile în care tinerii sunt motorul inovării și dezvoltării, reducerea acestora poate însemna o încetinire severă a proceselor de modernizare și progres.

Răspunsul necesar: strategii pentru o generație viitoare sustenabilă

ONU avertizează că aceste tendințe nu sunt inevitabile și că modul în care guvernele și societatea civilă răspund va defini traiectoriile viitoare. Reprezentanții Organizației Marinează necesitatea elaborării unor strategii solide pentru educație, sănătate și ocupare, menite să atragă tinerii și să le asigure un viitor mai sigur și prosper. În timp ce creșterea populației tinere în unele regiuni poate constitui o oportunitate pentru creștere economică, în altele devine o provocare de a asigura incluziunea și protecția socială a celor mai vulnerabili.

Modificările demografice globale nu vor fi doar un simplu fenomen statistic, ci un factor decisiv în conturarea viitorului dezvoltării sociale și economice. Expertiza ONU recomandă continuarea eforturilor pentru crearea de politici sustenabile, care să combate efectele negative ale declinului tineretului, și încurajează implicarea activă a guvernelor, societății civile și sectorului privat. În această luptă pentru viitor, tinerii trebuie priviți nu doar ca o resursă întâmplătoare, ci ca o prioritate națională și globală, capabilă să modeleze o societate mai echitabilă și mai durabilă.

Sursa: Mediafax