Conform Descopera: România, singura țară din UE care taie din bugetul pentru cercetare
România rămâne izolată în Uniunea Europeană, fiind singurul stat membru care și-a diminuat alocările bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe cap de locuitor în ultimul deceniu. În contrast, alte state, precum Bulgaria, au înregistrat cele mai semnificative creșteri la nivelul blocului comunitar în același interval, conform datelor recente publicate de Eurostat.
Investiții în cercetare: O tendință europeană divergentă
În anul 2025, statele membre ale Uniunii Europene au direcționat aproximativ 130,2 miliarde de euro către activitățile de cercetare și dezvoltare. Această cifră reprezintă o creștere considerabilă de 60,5% comparativ cu nivelul din 2015 și un avans de 2,4% față de anul precedent, 2024. La nivelul întregii Uniuni, cheltuielile medii pentru cercetare și dezvoltare s-au ridicat la 288 de euro pe locuitor în 2025.
Luxemburg se menține în fruntea clasamentului, cu o alocare de 917,2 euro pe locuitor, urmat de Danemarca, cu 627,1 euro, și Germania, cu 553,5 euro. La polul opus, România înregistrează cea mai mică valoare, cu doar 18,8 euro pe locuitor. Ultimele locuri sunt ocupate de Ungaria (57,4 euro) și Malta (73,7 euro).
Declinul României versus saltul Bulgariei
Analiza comparativă cu anul 2015 scoate în evidență tendința negativă a României. Alocările bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe cap de locuitor au scăzut de la 20,8 euro în 2015 la 18,8 euro în 2025, marcând un declin de 9,6%. Această evoluție plasează România într-o poziție unică, fiind singura țară din UE care a înregistrat o astfel de scădere în ultimii zece ani.
În contrast, Bulgaria a demonstrat cea mai spectaculoasă ascensiune, cu o creștere a alocărilor de la 15,5 euro la 92,3 euro pe locuitor în aceeași perioadă, ceea ce reprezintă o majorare de 495,5%. Alte state precum Suedia au consemnat creșteri mai modeste, de 14,7%.
Structura investițiilor în cercetare la nivel european
În ceea ce privește direcționarea fondurilor pentru cercetare și dezvoltare la nivelul UE, majoritatea, 37,3%, au fost alocate dezvoltării generale a cunoașterii. Sectorul producției industriale și tehnologiei a beneficiat de 9,5% din aceste fonduri, urmat de sănătate (6,7%) și apărare (5,8%).
Această inversare a tendințelor între România și alte state membre ale Uniunii Europene ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile strategice naționale și impactul acestora asupra competitivității pe termen lung a țării în contextul european și global. Reducerea investițiilor în cercetare și dezvoltare poate avea consecințe directe asupra inovației, creării de locuri de muncă înalt calificate și progresului tehnologic.
Sursa: Descopera
