Conform Digi24: Mii de muncitori străini din România, deși plătesc lunar contribuții sociale, nu sunt recunoscuți ca asigurați în sistemul public de sănătate și se trezesc refuzați atunci când au nevoie de îngrijiri medicale. Problemele semnalate de Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) ridică semne de întrebare serioase cu privire la funcționarea sistemului de socializare și la drepturile cetățenilor străini angajați legal pe teritoriul țării.
Contribuții plătite, servicii refuzate
Potrivit informațiilor transmise de PIFM, situația contravine prevederilor legale, care stipulează că persoanele care achită contribuții de asigurări sociale de sănătate ar trebui să beneficieze de servicii medicale. Există rapoarte despre numeroase cazuri în care muncitori din țări terțe, aflați în România cu forme legale de angajare, se confruntă cu refuzul unităților sanitare, în ciuda faptului că și-au achitat la zi toate obligațiile financiare.
Această discrepanță creează un sentiment de insecuritate și frustrare în rândul angajaților străini, care se simt exploatați. Ei cotizează la sistemul public, dar nu beneficiază de protecția și garanțiile aferente. Este vorba despre mii de persoane care, în momentul unei urgențe medicale sau al unei necesități de tratament, ajung să nu poată accesa serviciile medicale de care ar beneficia pe bună dreptate.
Sistemul informatizic, posibil vinovat
Reprezentanții PIFM sugerează că, într-o proporție considerabilă, problema derivă din erorile sau deficiențele sistemului informatic național. Există posibilitatea ca datele privind plata contribuțiilor sociale să nu fie actualizate corect sau transmise eficient între instituțiile responsabile. Aceasta ar duce la o neconcordanță între realitatea plăților efectuate și înregistrarea lor în bazele de date ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Refuzul de la spitale sau clinici se bazează, de cele mai multe ori, pe verificarea automată a calității de asigurat. Dacă sistemul nu recunoaște persoana ca fiind activă în baza de date CNAS, atunci accesul la servicii este blocat. Această situație, pe lângă consecințele imediate asupra sănătății beneficiarilor, poate genera și prejudicii financiare, aceștia fiind nevoiți să achite din propriul buzunar costurile unor consultații sau tratamente.
Problema afectează o gamă largă de profesii și sectoare economice în care forța de muncă străină este esențială. De la construcții și agricultură, la industria ospitalității și serviciile de îngrijire, deficitul de personal este acoperit adesea de muncitori din afara Uniunii Europene, care contribuie la bugetul de stat și la sistemul de sănătate.
Industria de mobilă din România, de exemplu, a atras un număr semnificativ de muncitori din țări precum Vietnam, Nepal sau SRI Lanka. Aceștia sunt calificați și acceptă condiții de muncă solicitante, dar o astfel de problemă administrativă le subminează dreptul la protecție socială.
PIFM solicită o intervenție rapidă și eficientă din partea autorităților române, în special a Ministerului Sănătății și a CNAS. Se impune o analiză amănunțită a mecanismelor de înregistrare și comunicare între Administrația Națională a Finanțelor Publice (ANAF) și CNAS, pentru a asigura corectitudinea datelor și accesul neîngrădit la servicii medicale pentru toți cei care își achită contribuțiile.
În data de 30 decembrie 2023, conform informațiilor disponibile, autoritățile încă nu au oferit o reacție oficială sau un plan concret de rezolvare a problemei semnalate de importatorii de forță de muncă.
Sursa: Digi24
