Conform Descopera: Noi dovezi arheologice pun sub semnul întrebării data erupției Vezuviului în anul 79 d.Hr.
Dezbaterea privind momentul exact al catastrofalei erupții a vulcanului Vezuviu, care a distrus orașele romane Pompei și Herculaneum, este reluată cu noi argumente din partea cercetătorilor. Deși data de 24 august 79 d.Hr. a fost mult timp acceptată, bazată pe o scrisoare a istoricului Pliniu cel Tânăr, descoperiri recente sugerează că dezastrul ar fi avut loc în toamnă.
Haine groase, indiciu pentru un anotimp rece
Cercetătorii de la Universitatea din Valencia au analizat 14 mulaje ale victimelor din Pompei, realizate prin metoda umplerii cu ipsos a spațiilor lăsate de corpurile descompuse în cenușă. Ei au identificat urme de țesături care indică prezența tunicilor și mantilor din lână la cel puțin patru dintre victime. Această descoperire, prezentată la un congres internațional, ridică semne de întrebare în legătură cu o erupție în plină vară, când temperaturile în zona Golfului Napoli sunt ridicate.
Controverse privind data erupției
Data de 24 august provine dintr-o versiune medievală a scrisorii trimise de Pliniu cel Tânăr către istoricul Tacitus. Scrisorile originale nu s-au păstrat, iar copiile ulterioare prezintă variații care au alimentat discuțiile. De decenii, tot mai multe indicii arheologice, descoperite în Pompei, înclină balanța către o dată din toamnă.
O inscripție de pe un zid readuce discuția în actualitate
În anul 2018, o inscripție descoperită cu cărbune pe un zid din Pompei menționa „a 16-a zi înainte de calendele lui noiembrie”, ceea ce corespunde datei de 17 octombrie. Această descoperire sugerează că orașul nu putea fi acoperit de cenușă în august, dacă mesajul era scris ulterior în luna octombrie, în același an. Deși inscripția, scrisă cu material fragil, ar putea fi anterioară erupției, ea a devenit un argument puternic pentru o erupție autumnală. Un studiu publicat în 2022 a indicat perioada 24-25 octombrie ca fiind cea mai probabilă, susținută și de Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie din Italia.
Lâna, deși un material frecvent utilizat în lumea romană, atât în anotimpuri reci, cât și în cele mai calde, adaugă un nou strat de complexitate dezbaterii. Cercetătorii iau în considerare și posibilitatea ca hainele groase să fi oferit o anumită protecție împotriva cenușii și gazelor degajate în timpul erupției. Fructele de toamnă, precum nuci, smochine uscate și rodii, alături de recipiente cu vin în proces de fermentare, întăresc argumentul unei erupții în acest anotimp. Cu toate acestea, niciun indiciu singular nu oferă o concluzie definitivă, imaginea completă fiind construită din totalitatea dovezilor arheologice și istorice.
Sursa: Descopera
