Conform Go4IT: Poliția Română trage un semnal de alarmă cu privire la proliferarea tentativelor de fraudă telefonică, cunoscute sub denumirea de „Vishing”. Escrocii contactează cetățenii pretinzând a fi reprezentanți ai unor bănci, companii sau instituții financiare, cu scopul de a obține date personale sensibile și de a sustrage bani din conturi. Această metodă de înșelăciune, deși nu este nouă, capătă amploare prin utilizarea unor tehnici de manipulare psihologică tot mai sofisticate.
Metoda Vishing: Cum acționează infractorii
Infractorii folosesc un limbaj convingător și o terminologie specifică domeniului financiar pentru a-și masca intențiile. Spre deosebire de schemele mai vechi, precum cea a „accidentului”, apelurile moderne provin de la presupuși angajați ai băncilor, departamentelor de securitate, companiilor de procesare a plăților sau chiar autorităților publice. Convorbirile se desfășoară adesea fluent în limba română, dar și în engleză sau alte limbi de circulație internațională, sporind astfel sfera potențialelor victime.
În cadrul conversațiilor, suspecții simulează proceduri de verificare sau gestionează incidente de securitate inventate. Ei informează victimele despre detectarea unor tranzacții suspecte, tentative de autentificare din țări străine, modificări neautorizate ale contului sau chiar atacuri cibernetice. În alte scenarii, aceștia invocă blocarea contului bancar și cer confirmarea identității pentru a preveni pierderea fondurilor. Pentru a spori credibilitatea, infractorii utilizează tehnica „Caller ID Spoofing”, care permite afișarea pe ecranul telefonului a unui număr de telefon legitim, aparținând unei bănci, deși apelul este inițiat prin internet din orice colț al lumii. Adesea, aceste operațiuni sunt coordonate de echipe, unde un membru creează un sentiment de urgență și pericol iminent, în timp ce altul, un pretins consultant în securitate, oferă o „soluție” ce implică dezvăluirea datelor confidențiale.
Recomandări esențiale pentru protecția împotriva fraudelor
Poliția Română subliniază că falsificarea identității apelantului generează pierderi financiare considerabile la nivel global, anual. Autoritățile reamintesc cetățenilor că nicio instituție financiară legitimă nu solicită prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP (One-Time Password), datele complete ale cardului sau instalarea unor aplicații de control la distanță. De asemenea, băncile nu cer niciodată transferul fondurilor către așa-zise „conturi sigure”.
Pentru a evita să deveniți victime, este crucial să nu divulgați prin telefon date de autentificare, coduri primite prin SMS, numărul complet al cardului sau codul CVV/CVC. De asemenea, nu trebuie să aprobați tranzacții pe care nu le-ați inițiat personal și să nu instalați aplicații de acces la distanță la solicitarea apelanților. În cazul în care interlocutorul exercită presiuni, solicită acțiuni urgente sau încearcă să vă împiedice să verificați informațiile, apelul trebuie întrerupt imediat. Autenticitatea oricărei solicitări trebuie verificată exclusiv prin canalele oficiale ale instituției financiare.
Se recomandă activarea notificărilor pentru toate tranzacțiile, utilizarea măsurilor suplimentare de securitate oferite de bănci și informarea membrilor familiei, în special a persoanelor vârstnice, cu privire la aceste riscuri. Vigilența sporită și refuzul categoric de a furniza date confidențiale reprezintă cea mai eficientă metodă de protecție împotriva acestor tipuri de fraude.
Valul de fraude prin apeluri telefonice false, cunoscut sub denumirea de „Vishing”, continuă să afecteze cetățenii, iar Poliția Română desfășoară campanii de informare pentru a preveni victimizarea.
Sursa: Go4IT
