O vitamină adesea trecută cu vederea, prezentă în legumele verzi, ouă și lactate, ar putea juca un rol crucial în prevenirea bolilor cardiovasculare și încetinirea calcificării arterelor, potrivit celor mai recente cercetări. Specialiștii susțin că o alimentație bogată în vitamina K, în special, ar putea reprezenta o schimbare simplă cu efecte semnificative asupra sănătății inimii. Studiile indică o legătură directă între consumul acestei vitamine și reducerea riscului de deces prematur din cauze cardiovasculare.
Vitamina K: Aliatul neștiut al vaselor de sânge
Vitamina K, o familie de compuși, este esențială pentru buna funcționare a organismului, cu un rol cheie în coagularea sângelui. Însă, cercetările recente au evidențiat importanța sa și în menținerea sănătății cardiovasculare. Vitamina K contribuie la prevenirea depunerilor de calciu pe pereții vaselor de sânge, un proces denumit calcificare arterială, asociat cu afecțiuni grave precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Dincolo de vitamina K1, prezentă în legumele cu frunze verzi, și vitamina K2, regăsită în ouă, produse lactate și carne, joacă un rol important.
Profesorul Jan Olav Aaseth de la Universitatea Inland din Norvegia explică: „Vitamina K este necesară pentru a transporta calciul departe de inimă și vasele de sânge către oase, îmbunătățind astfel sănătatea cardiovasculară și osoasă”. Un studiu realizat în Spania a indicat că persoanele care au crescut consumul de vitamina K au prezentat un risc cu până la 48% mai mic de deces prematur din cauze cardiovasculare.
Alimentația deficitară: obstacol în calea sănătății cardiovasculare
Cu toate acestea, specialiștii avertizează asupra faptului că dietele moderne sunt adesea deficitare în vitamina K. Multe alimente procesate nu conțin cantitățile necesare din această vitamină. Calcificarea arterială este un proces natural, dar accelerat de lipsa vitaminei K și de alți factori. Majoritatea populației din țările dezvoltate prezintă semne de afectare vasculară, mai ales după vârsta de 50 de ani.
Profesorul Marc Sim, de la Edith Cowan University din Australia, subliniază că vitamina K1 poate fi transformată în K2 de către organism, dar că vitamina K2 este mai ușor absorbită și rămâne activă mai mult timp. Sursele de vitamina K1 includ legumele cu frunze verzi, în timp ce vitamina K2 se găsește în ouă, carne și produse lactate, inclusiv iaurtul și brânzeturile maturate.
Suplimente alimentare: o soluție parțială
În timp ce interesul pentru suplimentele de vitamina K crește, experții rămân prudenți. Dr. Jennifer Lees, specialist în vitamina K de la Universitatea din Glasgow, subliniază că dovezile privind beneficiile suplimentelor sunt limitate. „Suplimentarea nu poate oferi aceleași beneficii complexe ca o dietă bogată în fructe, legume și cereale integrale”, a explicat aceasta.
Majoritatea specialiștilor sunt de acord că o alimentație echilibrată rămâne cea mai importantă. Prioritatea ar trebui să fie îmbunătățirea calității dietei, asigurând astfel un aport adecvat de vitamina K. Profesorul Aaseth sugerează totuși că suplimentele pot fi necesare, mai ales după vârsta de 60 de ani, dar avertizează asupra importanței evaluării individuale a necesarului.
Sursa: Descopera